Standardele de Muncă

Există multe declarații cu privire la locurile de muncă ce vor fi create și  la posibila creșterea economică ce va fi determinată de TTIP, iar cele mai optimiste scenarii susțin ideea creșterii PIB-ului Europei cu până la 119,212 milioane de euro, iar în SUA  se preconizează o creștere a PIB cu 94,904 milioane de euro.

Cu toate acestea, Comisia Europeană a confirmat că TTIP este de natură să provoace un proces „prelungit și substanțial” de relocare (reorganizare) a slujbelor europenilor, deoarece companiile vor fi încurajate să procure bunuri și servicii din SUA unde standardele de muncă sunt mai mici și drepturile sindicale sunt inexistente. Barierele identificate în calea comerțului vizează în mod explicit să includă normele de protecție a ocupării forței de muncă, sănătatea și securitatea muncii, iar prin acest parteneriat nu se poate garanta, calitatea sau numărul locurilor de muncă rezultate.

În condițiile în care rata șomajului din Europa a ajuns deja la niveluri record, cu șomajul în rândul tinerilor la peste 50% în unele state membre ale UE, Comisia Europeană recunoaște că există „îngrijorări legitime” asupra faptului că lucrătorii care își pierd locul de muncă ca urmare a ratificării TTIP nu vor fi în stare să își găsească alte locuri de muncă.

Există, de asemenea, îngrijorări asupra faptului că TTIP ar putea duce la coborârea oricăror standarde de muncă identificate ca „bariere” în calea comerțului, cum ar fi contracte colective de muncă, care ar putea fi invocat ca reprezentând restricții cu privire la modelul de afaceri al concurenților

SUA a refuzat ratificarea convențiilor Organizația Internațională a Muncii privind standardele fundamentale de muncă, cum ar fi negocierea colectivă, libertatea de asociere și dreptul de a se organiza. Jumătate din statele SUA au adoptat deja o legislație împotriva sindicatelor sub umbrela convenției cadru ”dreptul la muncă” prin care se subminează finanțările sindicatelor și prin care se permite sectorului de afaceri să taie din drepturile salariale sau din alte beneficii (asigurare medicală, contribuții la fondul de pensii)

Sectorul Business vede TTIP ca o oportunitate de a-și muta producția către locurile în care salariile și drepturile lucrătorilor sunt cele mai mici, în scopul de a reduce costurile forței de muncă și de a crește profiturile corporative. Comisia Europeană este deja cunoscută pentru susținerea cererilor formulate de grupurile de afaceri europene pentru ca salariile și drepturile de muncă să fie restrânse în întreaga UE.

Dispozițiile propuse de TTIP privind protecția investitorilor având în vedere îmbunătățirea în viitor  a termenilor și condițiilor de angajare ar putea duce la pretențiile de despăgubire  solicitate de către corporații din UE și SUA.

De exemplu o corporație care a investit în România și a creat un număr de locuri de muncă în momentul în care salariul minim pe economie era de 900 lei va putea da statul în judecată, dacă acesta va ridica salariul minim la suma de 1000 de lei, deoarece această reglementare îi afectează profitul. Există deja un astfel de exemplu Compania franceză Veolia a adus o astfel de plângere împotriva Egiptului în raport cu contractul său pe 15 ani pentru eliminarea deșeurilor din Alexandria – un contract abandonat de către societatea Veolia în octombrie 2011. Veolia solicită despăgubiri din partea statului egiptean, pe motiv că, printre altele, marjele sale de profit au fost afectate negativ de eforturile Consiliul Național pentru reglementarea Veniturilor (National Wage Council ) de a menține salariile din sectorul public și privat, în conformitate cu inflația. Teama de a se confrunta cazuri similare în TTIP ar putea avea ca efect descurajarea țărilor de a introduce majorări ale beneficiilor ocupării forței de muncă în viitor.